Primul şi singurul produs tradiţional autohton înscris până acum în procesul de obţinere a protecţiei din partea Uniunii Europene de brand authentic românesc este magiunul de Topoloveni. Certificarea europeană poartă denumirea de “Indicaţie Geografică Protejată” şi reprezintă un drept de autor, ceea ce înseamnă că nimeni nu va putea face acest magiun în afară de producătorul atestat, iar orice tentativă de a copia originalul va fi judecată ca plagiat.
Reţeta magiunului a fost păstrată în fabrica pe care deţinătoare licenţei produsului a luat-o la licitaţie încă din 1914 şi care s-a transmis din generaţie în generaţie. Până în anul 2008, toată producţia, adică peste 150 de tone anual, mergea la butoi peste hotare, în Germania şi Austria. De acolo era preluată de specialişti, care adăugau zahăr şi ambalau în borcane, după care exportau inclusiv în România, ca un produs de-al lor, punându-i şi un preţ pe măsură. Începând cu anul trecut însă, produsul a început să fie fabricat şi comercializat şi pe teritoriul ţării noastre, deşi la început deţinătoarea licenţei a întâmpinat ceva greutăţi. Fabrica de la Topoloveni are 25 de angajaţi, dintre care un singur barbat. Produsul se prepară în perioada 15 august- 15 octombrie, cel târziu, prunele fiind foarte atent selecţionate, pentru că, în caz contrar, produsul final suferă modificări importante şi nu mai iese cum ar trebui.
Magiunul este un produs sută la sută natural, care se obţine numai din prune. Fructele trebuie să provină din livezile Topolovenilor şi din alte regiuni ale ţării ca Argeş, Bistriţa Năsăud, Bacău, Galaţi, Constanţa, Arad, Dolj, Mehedinţi, Prahova, Buzău, Olt, Vaslui, Vâlcea. Soiurile de prune utilizate sunt numai varietăţi de toamnă, bine coapte, care aparţin soiurilor Grasa Românească, Grasa ameliorate, Vinata Românească, Tuleu Gras, ambele având un randament foarte bun, însă nu şi o aromă la fel de pronunţată, Bistriteană sau Brumărie, care sunt şi cele mai indicate în obţinerea unui magiun de calitate, având o aromă puternică şi placută de prune, gust dulce-acrişor plăcut, aciditate mică şi consistentă bună, D’agean, Abaspath şi Stanley.
De asemenea, prunele utilizate la obţinerea magiunului trebuie să fie sănătoase, curate şi foarte bine coapte, pentru că numai atunci calităţile acestora, şi anume conţinutul de zaharuri, gustul, aroma, culoarea şi conţinutul de substanţă uscată ating scopul optim de recoltare pentru prelucrare. Fructele din care se obţin produsul sunt bogate în glucide, hidraţi de carbon, acizi organici, potasiu, fosfor, magneziu. Astfel, acestea au efecte benefice asupra organismului nostru, dintre care enumerăm fortifierea sistemului nervos, combaterea stărilor de oboseală sau stimularea tranzitului intestinal. Ceea ce face acest produs şi mai atractiv este faptul că se foloseşte în alimentaţia persoanelor de toate vârstele atât ca mic dejun, cât şi ca umplutura în diverse produse de patiserie.
Însă, nu numai fructele joacă un rol important în obţinerea acestui produs. Şi pomii fructiferi au o însemnatate aparte, pământul în care aceştia cresc necesitând un tratament aparte.El trebuie să fie tratat cu îngrăşăminte ca nitrogenul, care ajută la dezvoltarea frunzelor şi a tulpinii, fosforul, cu ajutorul căruia de dezvoltă rădăcina, se formează mai bine culoarea florilor, dar se mentin şi bacteriile la o distanţă considerabilă. De asemenea, şi potasiul, care ajută la producerea de fructe si seminţe. Livezile de pruni au existat pe pământurile din Topoloveni din cele mai vechi timpuri, acestea fiind menţionate în hrisovul lui Ştefan Cantacuzino din 1 aprilie 7222, unde se aminteşte de “Dealul Topolovenilor”.
Cultura pomilor fructiferi ocupă un loc important în viata locuitorilor din judeţul Argeş încă din sec XVI, datorită configuraţiei reliefului, dealurile reprezentând mai bine de jumătate din suprafaţa localităţii, dar şi condiţiilor pedoclimatice, cea mai mare extindere cunoscând-o prunul. De asemenea, judeţul Argeş deţine ponderea în cultura acestor soiuri de pruni în România. Încă de acum şase sute de ani, pe meleagurile Topolovene au existat livezi cu pruni, iar locuitorii se ocupau cu prelucrarea acestora sub formă de magiun, ţuică, prune uscate. Prunele uscate şi magiunul, menţionate în documentele vremii, constituiau un aliment important pentru marea majoritate a locuitorilor nevoiaşi, cât şi produse comercializate în târgurile locale, fiind şi una din sursele de venit din zonă.
Prima ,,fabrică de magiun” a luat fiinţă în Topoloveni în 1914 şi s-a numit apoi ,,fabrica de marmeladă”, închiriată ulterior Cooperativei din Topoloveni. În 1941 a fost preluată de Ministerul Agriculturii, iar perioada care a urmat a dus la diversificarea şi mărirea producţiei (se fabrică magiun şi marmeladă din prune, mere, dovleac).
Judetul Arges detine ponderea in cultura acestor soiuri de pruni in Romania.
Delimitarea ariei geografice
Zona de productie (receptie materie prima, procesare, etichetare, ambalare si depozitare), a « Magiunului natural de prune Topoloveni » este Orasul Topoloveni care se afla situat in partea central sudica a Romaniei, in N- V Munteniei, la 20 km S – E de orasul Pitesti, pe vechea sosea nationala Bucuresti Pitesti, la contactul dintre Lunca Argesului si dealurile din platforma Candesti.
Cultura pomilor fructiferi ocupa un loc important in viata locuitorilor, inca din sec XVI, datorita configuratiei reliefului (dealurile reprezentand mai bine de jumatate din suprafata localitatii) si conditiilor pedoclimatice, cea mai mare extindere cunoscand - o prunul.
Un rol important in aceasta directie jucandu-l pepiniera din Golestii – Badii (localitate din vecinătatea Topoloveni). Inca de acum sase sute de ani pe meleaguri Topolovene au existat livezi cu pruni iar locuitorii se ocupau cu prelucrarea acestora sub forma de magiun, tuica, prune uscate , etc. Prunele uscate si magiunul, mentionate in documentele vremii, constituiau un aliment important pentru marea majoritate a locuitorilor nevoiasi, cat si produse comercializate in targurile locale, fiind si una din sursele de venit din zona.
Prima ,,fabrica de magiun” a luat fiinta in Topoloveni in 1914, care s-a numit apoi ,,fabrica de marmelada”, inchiriata ulterior Cooperativei din Topoloveni. In 1941 a fost preluata de Ministerul Agriculturii, perioada care a urmat a dus la diversificarea si marirea productiei (se fabrica magiun si marmelada din prune, mere, dovleac).
In anul 2001 Sectia de magiun a fost cumparata de S.C. SONIMPEX SERV COM SRL care produce si astazi ,,MAGIUN NATURAL DE PRUNE TOPOLOVENI”, in localitatea Topoloveni.
Faptul ca produsul alimentar este originar din aria geografica delimitata este dovedita prin existenta unui sistem de trasabilitate pus in practica de la intrarea materiei prime in fabrica pana la produsul finit (se intocmesc fisa de urmarire a trasabilitatii, fisa utilajului, fisa de monitorizare concentrare magiun), cat si prin concordanta dintre cantitatea de produse comercializate sub denumirea « Magiun natural de prune Topoloveni » si cantitatea de materie prima transformata.
Descrierea metodei de obtinere a produsului alimentar
La obtinerea Magiunului natural de prune Topoloveni se foloseste metoda fierberii in duplicate deschise, fara adaos de zahar sau alte ingrediente.
Materia prima, prunele, se recolteaza manual, cand sunt bine coapte pentru ca atunci au continut maxim de zaharuri si se ambaleaza in cosuri sau ladite.
Prunele se receptioneaza la sectia de fabricatie depozitandu-se in spatii special destinate acestui scop, racoroase, curate lipsite de mirosuri straine, pana la intrarea pe flux. « Magiunul natural de prune Topoloveni » este un produs sezonier fabricandu-se doar din prune proaspete in perioada august-octombrie in functie de vreme.
Spalare se face mecanizat in masini de spalat, cu dusuri pentru clatire, cu ajutorul apei potabile, reci. Spalarea se face sub supraveghere permanenta pentru ca in produsul finit sa nu patrunda nisip si alte impuritati minerale. Prunele spalate se dirijeaza pe banda elevatoare pentru identificarea si inlaturarea celor necorespunzatoare.
Tratament termic consta in oparirea prunelor in instalatii speciale de inox , cu ajutorul aburului tehnologic la temperatura de 80 ° C , si presiune de 1.5 atm, timp de 4-5 min.).
Pasarea se efectueaza in doua trepte: prima treapta - in pasatrice cu ochiuri de max 3 mm, in vederea separarii simburilor si cojilor de pulpă; operatia are loc sub o stricta supraveghere pentru a evita trecerea simburilor sau a sparturilor de sambure in masa de prune strecurate. Treapta a doua de pasare are loc in rafinatrice cu ochiuri de 1.8 -2 mm pentru ca marcul de prune sa fie cat mai curat si mai omogen. Deseul din această operatie (samburi, sparturi de samburi, pielite si codite) sunt colectate in europubele care se golesc in containere aflate pe platforma betonata, special destinata acestui scop, de unde se ridica de catre firma de salubritate contractanta.
Marcul de fructe se concentreaza prin fierbere in cazane duplicate, deschise , pana la concentratie de minim 55 % substanta uscata (verificare cu ajutorul refractometrului incepand din a noua ora de la inceputul concentrarii), obtinandu-se magiunul. Concentrarea are loc cu ajutorul aburului tehnologic cu presiunea de 1.5 - 2 atm, la temperatura 105 ° C, la inceputul fierberii si la 90 ° C cand produsul a atins concentrația de 50-52 grd.Brix, aceasta temperatura (masei produsului 80-100 ° C) diminuandu-se pe masura concentrarii, timp de 9-12 ore, functie de substanta uscata a materiei prime.
Cand magiunul fierbinte ajunge la concentratia de min 56 grd.Brix, ceea ce indica optimul concentrsrii, se opreste presiunea pe cazan iar continutul se descarca in butoi.
Sarja de magiun se imparte uniform in trei butoaie de 200 l, captusite cu saci PVC, manual cu ajutorul cociorbelor din lemn, in straturi subtiri pentru a se raci mai repede. După doua zile se completeaza la umplere cu o altă sarja si se continua racirea timp de 5 - 7 zile functie de temperatura mediului ambient. Verificarea racirii se face organoleptic, cu ajutorul unei lopatele sau caus de lemn.
Pentru ambalarea in borcane de sticla, avizate sanitar, sarja de magiun se dozeaza automat (pe o linie de ambalare) in acestea, se capseaza si sunt apoi directionate la pasteurizare.
Etichetarea are loc in spatiul de depozitare. Dupa inregistrarea comunitara, cuvintele ,,indicatie geografica protejata„ sau abrevierea IGP trebuie sa apara pe ambalaj, langa denumirea produsului: Magiun natural de prune Topoloveni.
In partea dreaptă a denumirii produsului se trece marca de certificare produs LAREX CERT.
Produsul finit ambalat, etichetat, se transporta in spatiul de depozitare care trebuie sa fie incaperi curate, racoroase (max. 20 ° C), bine aerisite, ferite de inghet fara mirosuri straine, cu umiditatea relativa a aerului de 60-65%, in vederea livrarii.
Poti publica si tu, gratuit , articolul tau aici. Trimite articolele tale pe adresa admin@amz.ro. Cerinte: articolul sa fie original si scris in limba romana. Nu conteaza daca faci reclama la ceva sau cineva. Spune-ne doar sub ce nume sa iti publicam articolele si in care categorie. Succes!
